Studiile de fezabilitate pentru secţiunile 1 şi 5 ale viitoarei autostrăzi Sibiu-Piteşti vor fi gata în luna decembrie, iar în ianuarie pentru sectorul 4, urmând ca studiile pentru secţiunile 2 şi 3 să fie gata vara viitoare. Ulterior, în primul semestru din anul 2018 vor începe lucrările de construcţie ale autostrăzii.

Şeful CNAIR, Cătălin Homor, a evitat să facă o estimare a costurilor autostrăzii, aceste cifre urmând să fie prezentate când se finalizează integral acest studiu de fezabilitate.

De altfel, secţiunile 2 şi 3 ale proiectului sunt şi cele mai dificile, ele traversează zona de munte şi merg în paralel cu DN 7 Valea Oltului.

Totodată, până la finalul anului 2017 va fi gata proiectul tehnic integral al autostrăzii, acesta urmează să fie scos la licitaţie în curând.

În prima jumătate a anului 2018 vor începe lucrările la secţiunile 1 şi 5, spune şeful CNAIR, ”astfel încât tot sectorul să fie gata în 2021”.

În ceea ce priveşte ultimul tronson al autostrăzii, lucrările vor începe în semestru I al anului 2019.

”Pot spune că acest proiect este unul de calitate. Avem un studiu de fezabilitate de calitate, este inevitabil ca acest proiect să fie un succes. Avem un proiectant de specialitate bun, avem bani în buget, este o chestiune de timp până acest proiect devine concret”, a declarat Homor.

Autostrada Sibiu-Piteşti este, de altfel, cel mai important şi cel mai aşteptat proiect de infrastructură din România.

”În evaluarea tuturor variantelor nu s-a ţinut cont doar de partea economică, e o analiză complexă, multicriterială, impactul social al zonei, partea de mediu. S-au făcut foarte multe studii. (…) Din toate aceste analize a rezultat varianta pe care o avem astăzi aprobată”, a mai spus şeful CNAIR.

Pe cei aproape 120 km se întâlnesc foarte multe categorii de pământ, iar soluţia trebuie să corespundă fiecărei zone, afirmă reprezentantul CNAIR.

În ceea ce priveşte acordul de mediu, acesta va fi obţinut după finalizarea studiului de impact asupra mediului.

”S-a analizat atât fauna, cât şi flora din zonă. Vom avea acordul de mediu, în acest acord de mediu se fac toate studiile necesare, inclusiv impactul acestei autostrăzi în zonă, în teritoriu. S-a încercat şi s-a reuşit evitarea zonelor Natura 2000”, a explicat Homor.

El a mai spus că, atunci când a preluat frâiele CNAIR, a găsit un proiect ”în moarte clinică”, pentru care toată lumea cu care interacţiona îi cerea rezilierea contractului pentru studiul de fezabilitate.

”O reziliere a acestui contract ar fi însemnat foarte mult timp pierdut, după acest timp pierdut, riscul de a fi în aceeaşi situaţie”, a mai spus Homor.

Acesta a precizat că a angrenat şi o echipă care a monitorizat întregul proiect.

Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, a anunţat marţi că traseul final pentru autostrada Sibiu-Piteşti a fost avizat, autorităţile optând pentru prima variantă, care trece prin Curtea de Argeş, apoi prin Văleni şi iese în judeţul Vâlcea, în localitatea Racoviţa.

Autostrada Piteşti-Sibiu, parte din Autostrada Bucureşti-Nădlac (A1) este, în prezent, cel mai important proiect de şosea rapidă din România, pentru că realizarea sa ar permite traficul neîntrerupt pe autostradă între Capitală şi frontiera cu Ungaria.

Autostrada de circa 117 kilometri ar fi prima care ar trece munţii, făcând legătura între Muntenia şi Transilvania, peste Munţii Carpaţi.

Asocierea Spea Ingineria Europea (Italia) – Tecnic Consulting Engineering (România) a câştigat contractul de revizuire a studiului de fezabilitate în 2014, pentru circa 11 milioane de euro, dar nu a respectat niciun termen până acum, întârziiind automat şi demararea efectivă a lucrărilor.

Autostrada necesită investiţii de aproximativ 1,6 miliarde de euro, potrivit ultimelor estimări, şi este finanţată din fonduri europene. Este ultima secţiune de autostradă fără contract de construire de pe coridorul european Nădlac 2 – Constanţa.

Autostrada Sibiu-Piteşti va avea cel puţin şase tuneluri şi zece noduri rutiere. Cele mai lungi tuneluri vor fi la Poiana 1,7 km, Curtea de Argeş 1,3 km, Lazeret două tuneluri de 1,5 km şi Robeşti 900 m.

(Sursa: Observator)

LASA COMENTARIU