Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti. Cea mai mare şi importantă unitate medicală a Argeşului necesită fonduri uriaşe – pe diferite linii de acţiune – pentru a putea asigura actul medical în condiţiile de siguranţă şi de calitate pe care pacienţii le aşteaptă şi le pretind de ani buni încoace.
Dincolo de bugetul naţional şi de cei care, cu zgârcenie, au dispus de-a lungul timpului alocarea de fonduri sau aprobarea de proiecte în scopul de mai sus, deschiderea unor linii de finanţare europeană, nerambursabilă, se arată acum ca fiind o oportunitate unică de a aduce Spitalul la nivelul aşteptat de comunitate şi dorit de autorităţi.
Medic de profesie, preşedintele Consiliului Judeţean (instituţia care are în oblăduire unitatea medicală) declara recent că angajarea unor proiecte ambiţioase, de asemenea amploare, poate fi mult mai eficient realizată dacă spitalul este condus de un manager de profesie, cu experienţă în gestionarea fondurilor, decât de un specialist în medicină ale cărui calităţi profesionale – oricât de remarcabile ar fi – nu pot fi echivalate cu abilităţile specifice funcţiilor de conducere.
În acest moment, structura managerială reflectă viziunea descrisă mai sus, prima poziţie fiind ocupată de Aurelian Gheorghe (manager cu o experienţă vastă în implementarea de proiecte europene), în echipă cu directorul medical, doctor Adrian Stoiculescu, responsabil de coordonarea componentei specifice.
Dincolo de structura de conducere, urmează acum partea grea, şi anume cea în care se dă startul unor poiecte de maximă importanţă, care angrenează resurse financiare uriaşe şi care ar putea – în câţiva ani – să transforme radical Spitalul Judeţean cu efecte directe asupra calităţii actului medical.
Despre ce urmează a se face la SJU – de la proiectul obligatoriu privind consolidarea construcţiilor fragile în faţa unui cutermur până la amenajarea saloanelor şi dotarea cu aparatură a unităţii – am stat de vorbă cu managerul Aurelian Gheorghe, omul căruia i-a fost pusă în braţe o sarcină extrem de importantă pentru întregul sistem de sănătate al judeţului.
4 din cele 9 clădiri sunt vulnerabile la cutremur
Urmează să implementaţi un proiect de consolidare amplu, atât sub aspectul desfăşurării, cât şi al sumelor alocate. Explicaţi-ne de ce este acesta necesar…
– Spitalul Județean de Urgență Pitești a fost construit acum 44 de ani, în perioada 1971-1973 de către Trustul de Construcții Argeș-Pitești. Anterior cutremurului din 1977. Are 9 corpuri de clădiri independente, iar 5 dintre acestea au regim de înălțime maximă de 9 nivele.
Rezistenţa Spitalului a fost evaluată acum doi ani, de către societatea Proiect Expert Pitești. S-a avut în vedere rezistenţa clădirilor la activităţile curente, permanente (utile, mecanice, fizice și biologice) generate de mediul exterior, dar şi stabilitatea în caz de cutremur. S-a determinat clasa de risc seismic în care ne încadrăm şi ce putem face – în sensul de consolidare – pentru reducerea riscurilor în situaţia în care apare un cutremur.
Şi care este, conform acestor experţi, situaţia clădirilor Spitalului?
– Concluzia experților a fost că 4 din cele 9 corpuri independente se încadrează în clasa de risc seismic Rs II. Ce înseamnă clasa Rs II? Construcţiile încadrate în această clasă sunt vulnerabile sub efectul unui cutremur, pot suferi degradări majore de structură, dar nu până la nivelul la care să îşi piardă stabilitatea.
Fără consolidare, Spitalul nu poate cere fonduri europene pentru anvelopare
Ce se poate face, efectiv, pentru consolidare?
– Experţii au propus o serie de lucrări având ca scop creşterea rezistenţei clădirilor în cazul unui cutermur. Sunt lucrări tehnice, specifice domeniului construcţiilor, din care menţionez – ca exemplu – introducerea de pereți structurali din beton armat pe toată înălțimea clădirii și pe cele două direcții principale de lucru pentru anumite corpuri, la care se adaugă, desigur, alte tipuri de lucrări specifice.
După ce vor fi finalizate aceste măsuri de consolidare, se elimină o bună parte dintre vulnerabilități, iar cele patru corpuri de clădire vizate se vor reîncadra, din punct de vedere al riscului seismic, în clasa Rs III. Dincolo de efectele evidente asupra siguranţei, abia după acest moment Spitalul Județean va avea voie să acceseze anumite categorii de fonduri europene, devenind, de exemplu, abia atunci eligibil în a depune proiecte nerambursabile pentru eficientizarea energetică.
Şi ajungem la lucrările efective de consolidare. Cum? Cât? Cine?
– În vederea executării lucrărilor de consolidare și reabilitare, Spitalul Județean a organizat o procedură publică pentru achiziţionarea serviciilor de proiectare. Ca urmare a licitaţiei, în 20 iulie 2016, a fost semnat un contract cu firma SC Spiri Com SRL din București. Acest contract prevede elaborarea – în primă fază – a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI), realizarea – în faza a doua – a proiectului tehnic, a documentației tehnice pentru autorizația de construcții, a documentaţiei privind detaliile de executare, a caietului de sarcini pentru contractul de lucrări şi – în faza a treia – acordarea de tehnică pe întreaga perioadă a execuției lucrărilor.
În ceea ce priveşte fondurile necesare, solicitarea de finanțare a investiției va fi depusă de către Consiliul Județean Argeș la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Valoarea totală a investiției este de 79.378.389 lei (n.r. – aproximativ 17,6 milioane de euro) din care 4.573.967 lei din contribuții la bugetul local.
Vorbind din perspectiva pacienţilor şi a cadrelor medicale, cum vor afecta aceste lucrări de consolidare buna desfășurare a activităților și, implicit, calitatea actului medical?
– Pentru a elimina efectele negative, cele care pot afecta calitatea actului medical, luăm în considerare și alte soluții de consolidare mai puțin invazive asupra structurii existente și care sunt prevăzute în normativele tehnice în vigoare. Mă refer la amenajarea unor pereți structurali în construcție metalică, amplasaţi fie la interior – în ochiurile de cadru ale fiecărui corp – fie la exterior, folosind o structură metalică ce ar putea permite inclusiv realizarea unei fațade ventilate. Pentru aceste două soluții se impune, desigur, completarea actualei expertize, urmând ca în cadrul studiului de fezabilitate să alegem varianta optimă.
Fiecare salon va avea grup sanitar
Ce alte măsuri manageriale aveţi în vedere pentru creșterea gradului de confort al pacienților?
– Având în vedere necesitatea de creștere a gradului de confort al pacienților, se impune recompartimentarea actualelor saloane, în vederea dotării acestora cu grup sanitar propriu. Aceasta generează implicit necesitatea de a extinde actualele corpuri de clădire pentru a păstra neatinsă capacitatea de cazare, şi anume 902 paturi pentru internare continuă și 30 de paturi pentru spitalizare de zi.
Prin lucrările de extindere pe care intenționăm să le propunem spre analiză și aprobare la Ministerul Sănătății, urmărim de asemenea îmbunătățirea calității îngrijirii acordate în Spitalul Județean prin crearea unei platforme de diagnostic și intervențională integrată.
Platforma intervențională integrată este o creație modernă menită să răspundă la nevoia tot mai mare de a combina chirurgia cu radiologia, procedurile ecografice, cardiologia și așa mai departe.
Succesele notabile obținute de medicii din cadrul compartimentului de Chirurgie vasculară și Laboratorul de angiografie, precum și dorința și potențialul acestor medici tineri de îmbunătățire a performanțelor în cadrul Spitalului Județean sunt condiții necesare și sperăm suficiente pentru a obține finanțarea de la Ministerul Sănătății. Aceste investiţii pot fi realizate în cadrul proiectului implementat de minister prin împrumutul de la BIRD, proiect care vizează – printre altele – raționalizarea rețelei de spitale în general și în mod deosebit a șapte spitale regionale de urgență, 44 spitale județene și 15 spitale zonale. Proiectul vizează, de asemenea, modernizarea sălilor de operații, a unităților de terapie intensivă, unități Arși, unități de radioterapie, servicii de urgență și diagnostic (imagistică medicală). Spitalul Județean de Urgență Pitești a făcut demersuri pentru obținerea finanțării în cursul anului 2016.
Ce alte potențiale surse de finanțare ați mai identificat pentru această unitate medicală indispensabilă judeţului?
– O altă potențială sursă de finanțare pentru Spitalul Județean de Urgență Pitești în vederea dotării cu echipamente și extinderea sau dotarea infrastructurii de servicii medicale pentru UPU și Ambulatoriul integrat al Spitalului Județean de Urgență Pitești o reprezintă Axa prioritară nr. 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale din cadrul POR 2014-2020. În vederea întocmirii aplicației de finanțare urmează să primim sprijin din cadrul direcției de specializare a Consiliului Județean Argeș.
De asemenea, având în vederea oportunitatea oferită de Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, pentru formarea profesională specifică a personalului medical implicat în implementarea programelor prioritare la nivel național și local de sănătate, inclusiv dezvoltarea de module de formare pe platforme e-learning, am publicat în format electronic la adresa www.sjupitesti.ro un anunț de selecție partener în vederea întocmirii cererii de finanțare în conformitate cu prevederile din „Ghidul solicitantului”. Programele prioritare la nivel național și local vizate sunt din domeniile: sănătatea femeii și a copilului, boli netransmisibile majore, boli transmisibile, sănătate mintală și bolile rare (inclusiv genetica medicală ). Valoarea estimativă a proiectului este de 2 milioane de euro, cofinanțarea de 2% fiind asigurată de Consiliul Județean Argeș.
